Wednesday, May 30, 2012

Interfata publica a puterii - intre imbecilul manierat, clamarea dreptului si agresivul tupeist

Daca Dreptul, ca discplina universitara, contine (ca sub-ramura) "Teoria generala a obligatiilor" ca parte a Dreptului Civil, viata reala, de zi cu zi, contine armate de imbecili care-si aclama drepturile uitand, mai ceva ca un sarman suferind de Alzheimer, de ceva la fel de important: obligatiile/responsabilitatile.

Instinctul de clamare a drepturilor mocneste non-stop in fiecare individ, indiferent de statut social, nivel intelectual stau diagnostic psiho-patologic. TOTI, dar absolut TOTI stiu, cu precizie de neurochirurg, ce drepturi au. Numarul celor care stiu ca, pe langa drepturi, au si responsabilitati, e liliputan.

O societate care confera indivizilor drepturi fara a pune in discutie si responsabilitatile ce decurg din exercitarea drepturilor....risca prabusirea intr-o stare de entropie a violentei, a absentei dreptului (paradoxal, nu?) si de ararhie.

Mi se intampla tot mai des sa dau peste trogloditi plini de drepturi dar care se absolva singuri de orice reposnsabilitati. Lor li se cuvine.. TOTUL. Tupeul maxim este ragetul lor de animal biped. El, tupeul, imbraca forma unei agresivitati mascate dar care tinde sa fie tot mai evidenta odata ce tupeul se pune in miscare. Ca orice forma de agresivitate, tupeul descurajeaza si ii determina pe multi sa faca un pas inapoi.

Din pacate, indiferent ca vorbim de triburi din Papua Noua Guinee sau de societati evoluate din Occident, regulile autoimpuse de dinamica socio-istorica nu au ajuns la eficienta si maturitatea de a filtra o meritocratie si a o promova in ideea unui progres social. Traim, iata, in plina PLUTOCRATIE, departe de orice forma de MERITOCRATIE. O plutocratie tot mai agresiva, mai parsiva si mai rupta de finalitatile dezirabile si de diligentele legitime ale guvernarii - adica binele public. Ea, plutocratia, nu isi permite niciodata sa cearna valorile umane dupa criteriul calitatii, ci impinge in primele randuri tupeul in forma imbecilitatii (aparent) manierate care isi cere, cu hotarare si brutalitate drepturile.

Lobby-ul si contra-lobby-ul sunt formele deja institutionalizate ale tupeului ca forma de impunere sociala. Nu conteaza interesul majoritatii, conteaza interesul celor cu bani. Nu conteaza calitatea multor oameni care, printr-un concurs de imprejurari, fac parte din majoritate. Conteaza interesele imediate ale plutocratiei minoritare. Ori, in aceasta lupta, mana lunga a intereselor minoritare impinge spre interfata publica personajele cele mai jalnice dpdv moral. Aparent manierate, acesti imbecili platiti sa agreseze (in primul rand bunul simt si apoi logica elementara) sunt purtatorii de cuvant ai iresponsabilitatii cu bani. cea care taie si spanzura doar pentur ca are toate parghiile necesare sa o faca.

De aici, iluzia progresului. De aici, iluzia democratiei, asa cum bine o sublinia Lucian BOIA in cartea "Mitul democratiei". De aici, frustrarea legitima a unei majoritati ale carei aspiratii, interese sau nevoi exista doar in sperantele vagi ale indivizilor ce o compun.

Imbecilul manierat este prototipul, interfata si oglinda deforma(n)ta a societatii actuale, incapabile de a-si promova si impune valorile autentice. O societate avida, insa, de fetisuri pseudo-religioase (fetisizarea banului) si de ritualiuri grotesti tot mai alienante (vezi marsurile de Earth Day). Deh, avea si Herbert MARCUSE dreptatea lui...

No comments:

Post a Comment