Wednesday, August 10, 2011

Relativistii - intre egocentrism, lasitate si logica formala

Moda relativismului e mai actuala decat oricand, numarul "relativistilor" creste parca exponential de la o zi la alta...Scepticii de serviciu au luat in brate expresia "totul e relativ", fara sa-si puna problema ca au cazut intr-o capcana logica aidoma paradoxului cunoasterii  - Gorgias - , paradoxul mincinosului - Epimenide - sau paradoxul impredicabilitatii notiunilor - Bertrand Russell.

Relativisii fanatici sunt gata sa spuna ca "totul este relativ", cu pretentia ca afirmatia lor este o propozitie adevarata. Pai daca propozitia "totul este relativ" este adevarata...inseamna ca insasi afirmatia "totul este relativ" este relativa din moment ce chiar "totul este relativ". Avem deja un paradox, nu? Deci, pe cale de consecinta, nu totul este relativ pentru ca atunci relativitatea este contrazisa inclusiv de propozitia "totul este relativ", care la randul ei, e relativa. Aceeasi fundatura logica apare si in pozitia radicala a lui Gorgias privind cunoasterea, acesta afirmand de fapt ca "nimic nu poate fi cunoscut". Daca lucrurile stau asa....inseamna ca propozitia "nimic nu poate fi cunoscut" este o propozitie adevarata. Ups...avem deja o problema. Pai daca propozitia "nimic nu poate fi cunoscut" este adevarata....inseamna ca putem cunoaste cel putin un lucru, anume valoarea de cunoastere a propozitiei respective care este adevarul. Pe cale de consecinta, este fals ca "nimic nu poate fi cunoscut" din moment ce putem cunoaste cel putin un lucru....anume faptul ca propozitia "nimic nu poate fi cunoscut" este adevarata.

Ei bine...relativistii...niste agnostici de sambata seara, cad in capcana logica a propriei prostii. Si o fac tocmai pentru ca nu le plac deloc categoriile, iar anumite certitudini (in special de ordin moral) ii deranjeaza profund. Asfel ca relativismul lor gaunos este refugiul si dovada lasitatii. Sigur ca orice forma de cunoastere are doze de necunoscut, care, in timp, se transforma in categorii gnostice, comprehensibile (ce pot fi intelese). Insa de aici...de la acest tip de agnosticism (explicabil prin limite rationale si empirice, metodologice si logice), si pana la agnosticismul absolut exprimat prin relativism...e cale lunga.

Pentru relativisti, nu e deloc convenabil un adevar. El trebuie pus la infinit sub semnul intrebarii pentru ca, nu-i asa, "e relativ". Egocentrismul de care dau dovada le orbeste gandirea logica (de care unii chiar nu au parte) si nu ii lasa sa accepte evidentele. Relativistilor nu le plac normele pentru ca ei sunt adeptii relativismului moral IN CEEA CE-I PRIVESTE! In ce-i priveste pe altii, evident, normele pot fi aplicabile. Relativismul este, la limita, o fuga de orice tip de responsabilitate. De la responsabilitatea unei afirmatii pana la responsabilitatea unui gest. Numai ca, pusi in fata unei situatii de relativism total, ei nu se mai simt deloc confortabil si prefera, spre confortul lor psihic, o certitudine de care, e evident, au nevoie ca de aer in acel moment.

In materie de cunoastere....relativistii sunt dusmanii logicii. Din lasitate intelectuala (nu vor face nici un efort sa gandeasca) si morala (nu le plac deloc categoriile in care, la o adica ar putea fi integrati), relativistii prefera afirmatiile unilaterale, dubitative si anti-categoriale. Din pacate, ei nu realizeaza ca tocmai categoriile sunt incercari logice de ca ordona cunoasterea. Fara acest efort, am trai o perpetua confuzie, inclusiv la nivelul cunoasterii primare (ex: orezul din farfurie e chiar orez? sau e relativ....s-ar putea sa fie orice altceva....).

Logica (formala) lipseste cu desavarsire din excursul relativistilor. Lor le place lumea ordonata, sigura, comprehensibila....doar atunci cand  o stapanesc in interes propriu. Cand interesul lor calca pe bataturi interesele (inclusiv gnostice, dar mai ales morale) celorlalti...atunci devin brusc anti-categorii si pun sub semnul intrebarii, relativizand, validitatea acestor categorii. I-as caracteriza, in final, ca niste egocentrici, lasi si lipsiti de logica.

PS Ma intreb cum ar accepta relativistii (cei mai radicali) urmatoarea propozitie: "...E relativ ca tu existi".
:)

No comments:

Post a Comment